Wednesday, 31 October 2018

Tineri îmbătrâniți mult prea devreme


Tineri îmbătrâniți mult prea devreme. Îi vezi. Sunt peste tot. Au până în 30 de ani, privirea ștearsă, lipsită de viață, muncind ca niște roboți și încercând să țină pasul cu societatea. Se plafonează.
În relații eșuate, în joburi proaste, neglijându-și sănătate fizică și mentală. Își otrăvesc sufletul cu diferite replici: „trebuie să mă însor/mărit și să am copii până la o anumită vârstă”, „trebuie să mă mulțumesc cu jobul meu” și cam atât. Mai au mici plăceri constând în 2 concedii: la mare vara și la munte iarna. Și aici se oprește totul. Le lipsește lumina din ochii. Dar mai e ceva...le lipsește curajul. Știu că poate suna dur, dar își irosesc zilele, încercând să țină pasul cu ceva aproape imposibil.
Sunt o femeie de 27 de ani. Nimic deosebit. Dar în această lume nebună, încerc cumva să îmi găsesc echilibrul. Vreau să îmi trăiesc viața fără să mă gândesc că nu voi fi plăcută de societate dacă nu-i corespund. Nimeni nu s-a gândit oare că poate societatea nu corespunde cerințelor noastre? De ce trebuie să ne plafonăm în vieți banale? Pentru că așa dictează? Cine dictează? Societatea? Dar cine a creat-o? Nu tot, noi, oamenii? De ce nu există o schimbare în modul în care privim viața? 
Bucură-te, omule, de viață! Că tare-i scurtă! 
Atât timp cât sănătatea ta și a celor dragi tăi este bună, atunci de ce îți faci singur probleme? De ce stai supărat? Nu ești mulțumit de jobul tău? Cine te reține acolo? Ești tânăr. Relația nu merge deloc? Ai două șanse: ori lupți pentru relație ori o oprești. Rezolvarea este simplă. Noi avem tendința să ne complicăm viața. Și tare mult ne mai place. În fond...nu există nu pot! Orice este posibil pe lumea aceasta.
Sunt oameni care și-au schimbat cariera la 50 de ani. Alții și-au întâlnit iubirea la 60 de ani. Niciodată nu este prea târziu. Vârsta este doar un număr. Contează să dăruim calitate zilelor noastre, nu să le sufocăm cu fantezii anoste. 
Frica este cel mai mare dușman al nostru. Ne este frică să iubim, să cunoaștem lumea, să ne mutăm atunci când nu ne mai simțim în regulă în acel loc. Trăim mereu cu frica. Ne este frică de societate: „ce va spune lumea?”. Lasă lumea să zică ce vrea!
Fii un om bun! Dăruiește bunătate, citește mult, fii înțelegător cu oamenii și cel mai important lucru: alocă-ți timp ție. Iubește-te pe tine! Cunoaște-ți defectele și calitățile! Atunci când vei fi mulțumit de tine, vei putea iubi cu adevărat viața.  

No comments:

Post a Comment

Despre bunătate

Și cumva totul se reduce la bunătate. La dorința de a face bine și de a îți alunga răul din suflet. El trăiește mereu cu noi, creșt...