Skip to main content

Ce cauți aici?



Se simțea încolțită. Nu știa încotro să o ia. Vlad o tot tachina să renunțe la gândurile sale haotice și să fugă cât mai departe. Dar ea nu știa încotro. Nu era îndrăgostită. Dar de câte ori îl vedea pe Vlad, ea se simțea pregătită să se lasă pradă dragostei. De multe ori, ea îl ura. Nebunia lui o făcea să se simtă vie. Iar ea avea mare nevoie de asta. Vlad reprezenta gura de aer de care ea avea mare nevoie. Acum el era în camera ei și o privea. Fără să schițeze vreun gest sau vreun cuvânt, iar acest lucru pe ea o intimida. Și-ar fi dorit să îi rupă cuvintele de pe buze, să-i audă vocea. În preajma lui, ea devenea o copilă îmbrăcată în femeie. Niciodată nu știa dacă el o dorește cu adevărat. Parcă în privirea lui, ea își vedea toate defectele; se vedea mică și credea că sunt multe altele pe care el le-ar prefera.
Însă Vlad o plăcea pe Alina, chiar mai mult decât și-ar fi putut imaginea ea. O adora când se purta caraghios și fără mască. El ura măștile, iar ea parcă ar fi fost regina lor. Se enerva de câte ori ea apărea în fața lui, purtând diverse măști. Nu îi plăcea perfecțiunea. Își dorea să o vadă așa cum este ea. Adora să o privească, știind că ei îi produce o mare confuzie asta. Își dorea să afle că ea este cu adevărat frumoasă. Nu avea nevoie de haine minunate sau de machiaj. Fără nicio urmă de fard, ea devenea o frumusețe pură. O privea cum se încruntă. Știa că în curând se va declanșa un vulcan, ea se va aprinde asemenea unei furtuni și va ieși iar scandal. Lângă ea nu era niciodată liniște.
Vlad era din ce în ce mai curios. Se hrănea cu stările ei, iar când era nervoasă, Alina devenea și mai frumoasă. A făcut câțiva pași spre ea, făcând-o să tresare. Îl simțea cum se apropie de ea. I-a luat părul în mâini și a împins-o la perete. Dacă i-ar fi văzut cineva, ar fi crezut că vrea să o bată. Dar nu. Își dorea să o liniștească, iar buzele ei deveniseră slăbiciunea lui.
-Vlad! a șoptit ea.
-Da?
-Dă-mi drumul!
-Nu vreau!
Cu mâinile subțiri, i-a cuprins fața, urlând la el să o lase în pace. Vlad o privea atent, zâmbindu-i ironic. A cuprins-o de mijloc și s-a apropiat de buzele sale. Știa că acest lucru o calmează. Alina se schimba radical în brațele lui. Din firea nebună și zglobie ajungea o ființă blândă. Dar lui nu îi plăcea asta. Își dorea să o vadă agitată, cu nervii întinși la maxim. Ce simțea pentru ea era toxic pentru amândoi. Așa că s-a îndepărat de ea și i-a spus, râzând:
-Ce? Credeai că te sărut?

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Un Colocviu la Moscova

O simplă seară de joi s-a transformat într-una de excepție. A avut loc evenimentul Brânzeturi cum se...cuVin, organziat de Asociația Bloggerilor Olteni și DicționarCulinar.ro, unde vinurile nobile de la Casa de vinuri Cotnari și-au dat întâlnire cu brânzeturile vine de la Delaco într-un restaurant minunat, Excelsior.

Epoca Steak House and Wine Bar - excelență și poezie

Epoca Steak House and Wine Bar este restaurantul unde descoperi la fiecare pas eleganța, frumusețea și cultura. Mâncarea preparată cu grijă și pasiune îl cucerește și pe cel mai aspru critic, demonstrând că Epoca este mai mult decât un simplu restaurant. Aș putea spune că este un loc de poveste.

Câștigă o invitație de două persoane la piesa de teatru „Cum am mâncat un câine”

„Cum am mâncat un câine” scrisă de Evgenii Griskovet și tradusă de Bogdan Budeș, prezintă viața plină de întrebări a unui marinar rus. Piesa de teatru este în regia lui Laurențiu Tudor, și este realizată de FollowSpot - Companie Independentă de Teatru, iar actorul Radu Tudor dă viața marinarului, reușind cu succes să ne introducă într-o lume total diferită, oscilând între disciplină și haos.