Skip to main content

Posts

Showing posts from October, 2016

Ecoul

Își petrecea seara, uitându-se în gol la fereastră. Sufletul ei urla de furie. Nu a crezut niciodată că va mai putea iubi cu atât de multă intensitate. Nici măcar când Victor a plecat, ea nu s-a simțit așa. „Fir-ar! Cine a zis că dragostea te face mai bun? Acum nu ar trebui să sufăr ca un câine!”.

Brânzeturi cum se...cuVin: Delaco și Banu Mărăcine

Duminică. Toamnă. Cer acoperit/posibil ploaie. Oare ce ar completa perfect această imagine? Un alt eveniment marca Brânzeturi cum se...cuVin: Delaco și Banu Mărăcine, organizat de Asociația Bloggerilor Olteni și DicționarCulinar.ro. Am ajuns în jurul orei 17 când ploaia dădea deja primele semne de viață. Așa că pentru început am făcut un tur al cramei, mai exact în Hrubă, ea fiind construită în 1984 printr-un procedeu unic în România-decopertarea terenului.
Am vizitat crama unde am descoperit o mică comoară-vinuri începând cu 1970 stăteau cuminți în Vinotecă și parcă ne ispiteau într-un mod cât mai misterios.

Frumusețea constă în...

În liniștea zilei de duminică, el stătea pe o bancă în parc, ușor plictisit, admirând-o pe Ana cum vorbea încruntată la telefon. Nervoasă, își mișca mâna stângă, jucându-se cu o frunză culeasă de jos.

Cum rămâne cu ce simțim?

Se ridică din pat. Își îndreaptă spatele și se uită în oglindă. Se privește. Nu vede nimic deosebit. Ar trebui să fie mai fericită, dar astăzi nu se simte în stare de nimic. Chiar nu vrea să mai audă de lume. Și-ar închide și telefonul, dar nu poate asta. Vlad e plecat până la magazin și știe că face crize dacă nu îi răspunde. Vremea este înnorată, cred că va ploua, iar starea ei se schimbă atât de repede fără prezența soarelui.

Dau regele pe nebun

Îl aștepta nerăbdătoare în gară. Își mușca buzele și se uita încruntată, inima bătându-i cu putere. Brusc, cineva o apucă de mână și o trase spre dreapta. Era Vlad.

Ce cauți aici?

Se simțea încolțită. Nu știa încotro să o ia. Vlad o tot tachina să renunțe la gândurile sale haotice și să fugă cât mai departe. Dar ea nu știa încotro. Nu era îndrăgostită. Dar de câte ori îl vedea pe Vlad, ea se simțea pregătită să se lasă pradă dragostei. De multe ori, ea îl ura. Nebunia lui o făcea să se simtă vie. Iar ea avea mare nevoie de asta.

Lasă-mă să îmi fie dor!

Cu toate că avusese o noapte groaznică, Ana s-a trezit mai veselă ca niciodată. Coșmarurile o chinuiseră iar. Dar astăzi le era imună. Știa că este ziua cea mai pentru ea. Victor sosea acasă. S-a ridicat din pat și rapid, s-a năpustit asupra cafelei proaspăt făcută de sora sa.